Liz Truss a ignorat avertismentele puternice din partea economistilor care simpatizau cu strategia ei de crestere, potrivit carora mini-bugetul care a dus in cele din urma la caderea ei, riscand sa declanseze o prabusire a pietelor financiare.
Truss si-a anuntat demisia, dupa doar 44 de zile petrecuta pe Downing Street, dupa ce un pachet de reduceri de taxe si de majorari ale cheltuielilor din 23 septembrie a zguduit pietele, a provocat o rulare a fondurilor de pensii si a dus la cresterea costurilor ipotecilor.
Dar cu cateva zile inainte de inceperea mandatului ei de premier, economistii Gerard Lyons si Julian Jessop i-au spus ca pietele sunt foarte nervoase si ca s-ar putea confrunta cu o prabusire daca schimbarile ei de politica nu sunt tratate cu grija.
Lyons si Jessop – care au sustinut agenda de crestere a lui Truss – au pregatit o lucrare pentru o intalnire la Chevening, resedinta la tara a ministrului de externe, asa cum a fost Truss, cu doua zile inainte de a fi anuntata ca succesorul lui Boris Johnson, pe 5 septembrie.
Au participat si Kwasi Kwarteng, care va fi cancelarul lui Truss, Matthew Sinclair, consilierul pentru politica economica al lui Truss, si un al treilea economist, Andrew Lilico.
Unii au sustinut ideea ca un nou guvern trebuie sa „recolteze la sol”, dar a subliniat in mod repetat necesitatea de a mentine pietele financiare pe pozitie.
Prevazand haosul care urma sa urmeze reducerilor de taxe nefinantate de 45 de miliarde de lire sterline ale lui Kwarteng, anuntate in mini-bugetul sau din 23 septembrie, acesta spunea: „Pietele sunt nervoase in privinta Regatului Unit si a optiunilor de politica. Daca anunturile imediate de politica economica sunt gestionate prost, atunci este posibila o prabusire a pietei.”
Acesta a sugerat ca cea mai buna optiune de politica pentru Regatul Unit ar fi sa aiba rate ale dobanzilor mai mari de la Banca Angliei pentru a reduce inflatia si reducerile de taxe si cresterea cheltuielilor de la Trezorerie pentru a atenua riscurile de recesiune.
„Cu toate acestea, pietele financiare sunt ingrijorate de faptul ca orice relaxare fiscala se poate adauga la inflatie”, a adaugat ziarul. „Astfel, pentru a mentine pietele pe pozitie, este important ca politica fiscala sa fie explicata in mod clar, ca actiunile fiscale acum sunt vizate si, mai departe, sa fie concentrate pe partea de oferta a economiei.
„Este nevoie sa convingem pietele ca actiunile fiscale sunt necesare, accesibile si neinflationiste.”
Reactia ostila a pietei la mini-buget a dus la anularea majoritatii modificarilor fiscale inainte ca Truss sa anunte ca renunta. Succesorul lui Kwarteng, Jeremy Hunt, este de asteptat sa anunte reduceri de cheltuieli intr-o declaratie fiscala care este inca programata sa aiba loc pe 31 octombrie, desi asta se poate schimba acum, exista o alta cursa pentru conducerea conservatoare.
Oportunitatea de a indeplini strategia de crestere a fost pierduta acum. „Reformele din partea ofertei au nevoie de un prim-ministru puternic si angajat. Ne-am intors la ceea ce incercam sa evitam – o bucla fatala de cresteri de taxe, reduceri de cheltuieli si crestere economica slaba. O recesiune profunda incepe acum sa para mai probabila.”
Nici Lyons, nici Jessop nu au discutat despre mini-buget cu Truss dupa ce aceasta a devenit prim-ministru, desi Lyons a avertizat-o din nou pe Kwarteng despre necesitatea de a fi atenta de piete in zilele premergatoare evenimentului fiscal din 23 septembrie.
„I-am trimis o nota suplimentara cancelarului dupa ce am citit ca o reducere a taxei de timbru va fi inclusa ca parte a unui mini-buget. Ziarele spuneau ca este un eveniment mult mai mare decat se asteptau pietele sa fie”, a spus Lyons.
El a spus ca pietele au raspuns prost la pachetul initial al Kwarteng-ului, dar ceea ce i-a inclinat peste margine a fost anuntul lui doua zile mai tarziu ca vor urma mai multe reduceri de taxe. „Pietele erau febrile si asta ar fi trebuit sa intareasca nevoia de a fi mai atent.”
In lucrarea lor, Lyons si Jessop au subliniat cinci provocari politice cu care se confrunta noua administratie: „Abordarea crizei energetice; inflatia si criza costului vietii; incetinirea economica; cheltuielile departamentale, in special in domeniile sanatatii, deoarece inflatia mai mare va fi redus puterea reala de cheltuieli a cheltuielilor guvernamentale planificate; si necesitatea de a evita o criza financiara iminenta si o prabusire a lirei sterline prin conturarea politicilor care sa abordeze cele de mai sus.”
Acestia au adaugat: „Responsabilitatea fiscala este primordiala – printr-un angajament de a reduce in timp raportul datorie/PIB, asigurand astfel solvabilitatea. In timp, cheltuielile publice trebuie tinute sub control, cu cote de impozitare scazute.
„Faptul ca asteptarile cu privire la viitoarea politica economica si de reglementare sunt scazute creeaza o oportunitate grozava – dar numai daca noul guvern va incepe. Singura modalitate de a confrunta situatia actuala este sa actionezi hotarat si sa nu ezitam, transmitand astfel un mesaj clar publicului si pietelor financiare.”